Category Archives: UNSC

Retour sur un massacre. L’attaque contre les réfugiés Hutu de Tingi-Tingi

images
RETOUR SUR UN MASSACRE. LA DESTRUCTION DE TINGI TINGI

Paul Kagame a récidivé. Entre 1996 et 1998, sous le couvert de l’AFDL de Laurent Désiré Kabila, son armée a massacré des centaines de milliers de réfugiés hutu à travers tout le territoire congolais :  Kibumba (octobre 1996), Mugunga et Osso (novembre 1996), Hombo et Biriko (décembre 1996) dans la province du Nord-Kivu ; Kashusha et Shanje (novembre 1996) dans la province du Sud-Kivu ; Tingi-Tingi et Lubutu (février-mars 1997) dans la province du Maniema, et Boende (avril 1997), …

Au mois de décembre 2019, cette même armée rwandaise, avec la complicité de l’armée congolaise, a attaqué la région de Kalehe au Sud Kivu. Des morts se comptent par milliers car les soldats rwandais au sol, appuyés par des hélicoptères de combat, ont massacré sans répit les pauvres réfugiés sans défense. Près de 2000 rescapés furent capturés et séquestrés dans le camp militaire de Nyamunyunyi où ils mouraient journellement par la faim doublée de mauvais traitements. Le CICR a protesté mais en vain.

Cette énième attaque des réfugiés hutu en RDC nous pousse à revenir sur un autre massacre horrible, celui de Tingi Tingi.

Tingi Tingi reste célèbre dans la mémoire collective des rwandais rescapés de la chasse à l’homme par les rebelles coalisés de Laurent-Désiré Kabila et de Paul Kagame. Dans leur fuite, les réfugiés hutu arrivent au Maniéma et à bout de souffle, ils font un campement à Tingi-Tingi. Le 2 février 1997, ils reçoivent la visite de Madame Emma Bonino, alors Commissaire européen à l’Action Humanitaire. Madame Emma Bonino fut sidérée de voir cette masse de réfugiés aussi émaciés et squelettiques au point qu’elle déclara, en découvrant ces réfugiés, que sa visite à Tingi Tingi constituait une descente aux enfers.

Emma Bonino lança un appel pathétique à la Communauté Internationale l’invitant à venir en aide aux réfugiés rwandais. Ces derniers verront enfin leur traitement s’améliorer peu à peu dans le courant du mois de février 1997. Hélas, pour une courte durée, puisque vers fin février 1997 déjà, toutes les ONG se retirent du camp de Tingi Tingi en alléguant les problèmes d’insécurité ! En réalité, elles avaient eu vent de l’information sur la destruction prochaine des camps et l’insécurité invoquée n’était qu’un alibi.

C’est dans ce contexte tendu qu’interviendra, le 7 février 1997, la visite, au camp Tingi Tingi, de Madame Sadako Ogata, alors Haut-Commissaire des Nations Unies pour les réfugiés. Loin de satisfaire les attentes de la population, cette visite se passa plutôt dans un climat d’écœurement et de découragement général parmi les réfugiés, car Sadako Ogata ne put promettre aux réfugiés ni la survie, ni la sécurité, ni la protection. Pourtant, les « rebelles », qui s’étaient déjà emparés, dans l’après-midi du 13 janvier 1997, du pont stratégique sur la rivière Oso, continuaient inexorablement leur progression vers Amisi, à quelques kilomètres de Tingi Tingi. Comme par hasard, le séjour de cette illustre personnalité du HCR correspondra avec l’attaque des « rebelles » sur le camp des réfugiés rwandais d’Amisi.

À la suite de la destruction du camp d’Amisi, les réfugiés reprendront le chemin du supplice, après avoir enregistré de fortes pertes en vies humaines sur place, principalement parmi les enfants, les femmes et les vieillards trop épuisés pour pouvoir encore marcher. Les rescapés pourront seulement passer quelques jours dans le camp de Tingi Tingi, avant de se voir de nouveau obligés de reprendre l’exode, lorsque, le 1 mars 1997, le camp sera attaqué par les « rebelles ».

L’état de santé fragile des réfugiés sautait aux yeux. Il est donc évident que, de nouveau, beaucoup de réfugiés mourront dans le camp de Tingi Tingi, parce qu’ils seront tout simplement incapables de se déplacer. Les médias internationaux ont fait état de plus de 25.000 réfugiés morts dans cette attaque de Tingi Tingi qui abritait au total environ 260.000 réfugiés.

La destruction des camps de Tingi Tingi fut précédée, comme ailleurs, par une intense campagne médiatique de diabolisation des réfugiés hutu au point de leur prêter des exploits militaires imaginaires contre les rebelles de l’AFDL de Laurent Kabila. En clair, l’intoxication visait à présenter ces camps comme des objectifs militaires et ainsi justifier à priori une offensive sur eux. Toute voix qui a tenté de mettre à découvert cette machination se fera traiter de tous les noms sous prétexte qu’elle « tentait d’amener la communauté internationale à sympathiser avec des criminels ».

Les rescapés de Tingi Tingi seront achevés tout le long du parcours de plus de 250 kilomètres vers Kisangani, notamment à Kasese et à Biaro où les « rebelles » ont encerclé, pendant plus de 4 jours le gros de ces infortunés. Plusieurs ONG sur place, qui n’ont pas été autorisées à voir les réfugiés, parlèrent déjà de la solution finale en accusant les « rebelles » de vouloir exterminer ces réfugiés par la faim. C’est par exemple le cas de Stephen SMITH, dans Libération du 20 mai 1997.

De même, le Secrétaire Général des Nations Unies, Kofi Annan, accusa Laurent Kabila et ses « rebelles » de vouloir en finir avec les réfugiés, en les tuant à petit feu par la faim. De son temps, son prédécesseur Boutros Boutros Ghali avait tenu les mêmes propos pour dénoncer le complot ourdi contre les réfugiés, en empêchant l’arrivée de la « Force Internationale d’Intervention Humanitaire » à l’Est du Zaïre. Il avait dit qu’il s’agissait d’un « génocide par la faim » mais, malheureusement, il n’avait pas été écouté par ceux qui avaient le pouvoir d’arrêter ce génocide.

Finalement, à peine 100.000 personnes atteindront Kisangani et les environs. Même cet effectif, aussi ahurissant qu’il paraisse de part le nombre de manquants, ne fait pas l’unanimité, puisque même le porte-parole du HCR, Paul Stromberg, refusera de donner aux journalistes un quelconque chiffre exact, alors qu’il avait tous les moyens de le savoir. A-t-il eu peur ou honte de le dire ? Seule l’histoire le dira. De 260.000, les réfugiés seront ainsi réduits à 100.000 en quelque temps. RFI, au 25 avril 1997, parlera même de 85.000 personnes. Où sont donc parties les autres, soit environ 160.000 personnes ?

Le témoignage récent (mars 2017) de l’avocat américain Reed Brody qui a fait partie d’une équipe des enquêteurs qui s’est rendue sur place quelques mois plus tard après ce massacre donne de la chair de poule : « Quelque 190.000 réfugiés hutus rwandais ont été massacrés dans les forêts de l’est du Congo-Kinshasa, notamment dans la clairière de Tingi Tingi ». Il signale même qu’il a subi des pressions américaines pour ne pas enquêter sur ce massacre.

Gaspard Musabyimana

Source: http://www.echosdafrique.com

Advertisement

Iperereza rya LONI (TPIR) ku bwicanyi bw’abasirikare bari aba FPR (APR) mu w’1994

Ku itariki ya 01 Ukwakira 2003, Lejmi Muhamed Ali, Hamidou Maiga, Jean Bastarache, bandikiye Umushinjacyaha mukuru muri TPIR Hassan Boubacar Jallow, ku bijyanye na raporo ku iperreeza ku bwicanyi bwakozwe n’ingabo zari iza FPR, bashyikirije mu mwaka w’1994. Imyaka 15 irashize. Turabaza umutumirwa wacu niba raporo nk’iyi izagera aho igahabwa agaciro k’icyo yari yateguriwe. Kuki bitashobotse mbere?

Ni mukiganiro naAmb Jean Marie Vianney Ndagijimana tariki ya 05/10/2018

LECP INFO

Security Council calls on DR Congo leader to approve joint action to ‘neutralize’ rebels

618870Democratic_Congo

8 January 2015 – The Security Council today called on the authorities in the Democratic Republic of the Congo (DRC) to “swiftly approve” plans to begin joint operations between the Congolese military and the United Nations peacekeeping force to “neutralize” a rebel group with a long history of heinous crimes in the eastern regions of the vast country.

With the deadline for the unconditional surrender of the Democratic Forces for the Liberation of Rwanda (FDLR) having passed on 2 January, and no significant additional surrenders of FDLR combatants registered since June, the Council today called, in a presidential statement, on DRC President Joseph Kabila to swiftly approve and implement a joint Congolese and UN plan “to neutralize the FDLR by commencing military operations immediately.”

The Congolese military (FARDC) and the UN Organization Stabilization Mission in the DRC, known by the French acronym MONUSCO, have been preparing for joint action since the rebel group missed the deadline set by the International Conference of the Great Lakes Region (ICGLR) and the Southern African Development Community (SADC).

The Council’s statement follows a 7 January telephone conversation between President Kabila and UNSecretary-General Ban Ki-moon in which the UN chief called for decisive action against the armed group and welcomed Mr. Kabila’s assurance that the DRC was ready to take action, with the available assistance of MONUSCO.

For its part, the Security Council reiterated the need to “put into sustained action the plans of the FARDC and MONUSCO through its Force Intervention Brigade…to neutralize the FDLR by commencing military operations immediately.”

Reiterating support for MONUSCO, the Council called on all parties, including troop-contributing countries, “to remain committed to the full and objective implementation of the mission’s mandate, including military operations to neutralize the FDLR.”

Also, the 15-member Council stressed that ending the threat of the FDLR, “including through robust military action” by the FARDC and MONUSCO, “is a critical and necessary component of civilian protection, and expresses its intention to take into account progress made in ending the threat of the FDLR in assessing next steps in the Great Lakes.”

Source:UNSC

U Rwanda ruvuye muri security council, Angola irarusimbuye!

téléchargement

Ibendera rya Repubulika ya Angola

Nk’uko tubikesha BBC, Angola niyo yatorewe gusimbura u Rwanda mu kanama gashinzwe umutekano k’umuryango w’abibumbye (UN Security Council). U Rwanda rwari rumaze muri uyu mwanya igihe kingana n’imyaka ibiri rukaba ruzatanga imihoho mu mpera z’uyu mwaka.

U Rwanda rukinjira muri uyu mwanya byagaragaye ko rwari rufite agenda isobanutse:

  • Gukingira ikibaba ingabo za RDF zahoraga muri Congo zisahurira zahabu na diyama ndetse n’igiti gihenze cyane kizwi ku izina rya mahogan( libuyu).
  • Gukoresha imbaraga uwo mwanya kugira ngo umutwe wa FDLR uranduranwe n’imizi.
  • Gukomeza gushimangira igitekerezo cy’uko Kagame atigeze agira uruhare muri genocide yabaye mu Rwanda.
  • Guharanira ko genocide itongera kwitwa genocide y’u Rwanda( Rwandan genocide/Genocide rwandais) ahubwo ikaba genocide yakorewe Abatutsi.

Iyi agenda ya leta ya Mobile President Paul Kagame siko yose yabashije kugerwaho. Ibi biterwa n’uko mu by’ukuri ibikorerwa muri kariya kanama usanga bifatwaho ibyemezo n’ibihugu by’ibihangange kandi bifitemo umwanya uhoraho ibyo akaba ari Leta zunze ubumwe z’Amerika, Ubwongereza, Ubufaransa, Uburusiya n’Ubushinwa. Cyakora Kagame akoresheje uwo mwanya, yarwanyije yivuye inyuma igitekerezo cyo kohereza drones cyangwa se indege zitagira umu pilote ngo zikore reconnaissance ku mupaka w’u Rwanda na Congo mu rwego rwo gutahura urujya n’uruza rwahakorerwaga. Izi drones nizo zatahuye abantu babaga bikoreye amabuye y’agaciro bavaga muri Congo bakinjira mu Rwanda. Zagaragaje kandi mouvements z’ingabo z’U Rwanda zambukaga zinjira muri Congo gutera akavuyo no gufasha M23. Byatumye u Rwanda ruhatakariza icyizere rwari rwarashyize muri bamwe mu bazungu bashyigikiraga buhumyi umutwe w’iterabwoba FPR na perezida Paul Kagame.

Birazwi ko Kagame yagerageje kurwanya icyemezo cyo kohereza intervention brigade muri Congo kuko iyi brigade yari ifite mandate yo kurasa igihe bibaye ngombwa.Nyamara iyi brigade yaroherejwe ndetse iza irimo ingabo za Tanzaniya, igihugu cyari kimaze kugirana amasinde n’u Rwanda kuko Kagame yasezeranyije Tanzaniya ko azaritura perezida wayo Muheshimiwa Jakaya Kikwete. Ibi nabyo byatumye Tanzaniya irwana nk’iyirwanira, maze ingabo za RDF zishushubikanywa muri Congo ndetse umutwe wa M23 ukubitwa iz’akabwana, urashwiragira, benshi birukira mu Rwanda abandi bitandukanya na wo,  batanga n’ubuhamya bw’uko bajyanywe kurwana ku ngufu.

Kagame na none yakoresheje uyu mwanya kugira ngo buri rapport isohoka ibe isaba ko umutwe wa FDLR ukurwa ku isi. Ni muri urwo rwego mu gihe hari kwigwa ikibazo cyo kurandura M23 yashigikirwaga n’ibihugu by’amahanga (Rwanda na Uganda), abahagarariye u Rwanda muri aka kanama basabye ko M23 itasenywa yonyine ahubwo ko hakurikiraho n’indi mitwe yose. Bityo nyuma ya M23, FDLR yagombaga guhita ikubitwa nabi cyane. U Rwanda rugiye kuva muri aka kanama FDLR itararaswa n’ubwo bwose tutazi uko bizayigendekera.

Mu ri iki gihe u Rwanda rumaze muri aka kanama, ama raporo avuga ku bwicanyi bwa FPR yarasisibiranyijwe. Iheruka ikaba ari Mapping Report igaragaza neza uburyo FPR yarimarimye impunzi z’abahutu zari muri Congo ibeshya ko ikurikiranye interahamwe na Ex FAR. Iyi raporo isoza inavuga ko haramutse habonetse urukiko rukurikirana iki kibazo, ubu bwicanyi bushobora kwitwa genocide. Iyi raporo yahumuye abantu ku kibazo cy’u Rwanda: Urukiko ni rwo ruhamya ko ubwicanyi ubu n’ubu ari genocide. Umuntu wese ushyira mu gaciro ntiyabura kwibaza impamvu, umuryango w’abibumbye mu mwaka wa 1994 wemeje ko mu Rwanda habaye genocide kandi byo nta rukiko rubyemeje !?  Indi raporo ikomeye ni iyashinjaga General James Kabarebe kuba commander in chief w’ibikorwa bya M23 akaba ariwe wahaga amategeko General Ntaganda, umunyarwanda wo mu Kinigi (Ruhengeri ) ariko wiyita umunyekongo. Nyuma yaho haje n’and ma raporo ashinja u Rwanda ariko rukayabangamira bikaba iby’ubusa.

Mu gihe kandi u Rwanda rwari muri aka kanama rwaje kuzamura impaka ku nyito ya genocide yahimbwe na FPR maze ikemezwa na ONU bihagarikiwe n’abafatanyabikorwa , abasangiracyaha n’abinjiracyaha ba FPR na Kagame. Iyo nyito ni genocide Rwandais cyangwa se Rwandan genocide. Muri make u Rwanda rusanga imvugo genocide rwandais yemera mu buryo buziguye ko abahutu n’abatutsi bose bapfuye muri genocide. Hiyongeraho kandi ko iyo mvugo ishobora gushyigikira igitekerezo cya double genocide: ni ukuvuga genocide yakorewe Abatutsi b’Abanyarwanda, genocide yakorewe abahutu b’abanyarwanda, byose wabiteranya bikaba genocide y’abanyarwanda aribyo genocide Rwandais/ Rwandan genocide.

Iyo ubirebeye hafi usanga kuba ubwicanyi bwabaye mu Rwanda bwakwitwa genocide biboneka nk’inyungu FPR yonyine isarura. Harashakishwa ko ibyabaye mu Rwanda byitiranwa n’ibyakorewe Abayahudi mu ntambara ya kabiri y’isi yose. Kubera ko nyuma y’iyi ntambara Abayahudi barokotse babashije kugira mbaraga nyinshi n’imyanya ikomeye  ifatirwamo ibyemezo ku isi bakaba bayirimo, FPR isanga Abayahudi bashobora kugirira impuhwe u Rwanda n’abatutsi in particular maze ibyifuzo bya Kagame bikajya bitambuka Abayahudi bavuga bati Abatutsi dusangiye amateka. Ni muri urwo rwego hari abantu bakorera FPR bari baratangiye gukora opinion yerekana ko Abatutsi bakomoka ku Bayahudi!

Ikindi ni uko FPR itekereza ko uyu mwanzuro ushobora kugenderwaho kugira ngo igihugu gihabwe impozamarira nk’uko Abayahudi bazihawe y’ubwicanyi bwabakorewe. Birimo inyungu rero. Umwe mu bahagarariye u Rwanda muri ako kanama Olivier Nduhungirehe yishimiye cyane uwo mwanzuro yemeza ko ari intsinzi ikomeye ku Rwanda muri aya magambo: ” Twarabirwaniye cyane muri iyi minsi ishize…ariko igitangaje ni uko Abafransa babidufashijemo”. Aha yashakaga kuvuga ko bwari ubwa mbere Ubufaransa buvuga rumwe n’u Rwanda ku kibazo cya genocideyo mu Rwanda.

Angola ni yo igiye kwinjira muri aka kanama gashinzwe umutekano ka ONU. Angola kandi yagaragaje ko itumva ibintu kimwe n’u Rwanda ku bibazo birebana n’akarere k’ibiyaga bigari. Mu gihe u Rwanda rwagabaga igitero muri Congo mu ntambara yiswe iya kabiri, mu mwaka wa 1998 Angola yarwanaga ku ruhande rwa Kabila mukuru ndetse ifatanyije na Zimbabwe na Namibia nyuma haza kwiyongeraho Tchad na Soudan, mugihe U Rwanda rwo rwafashwaga na Uganda ya Museveni.  Mu gihe gishize kandi Angola yashakaga kujya muri intervention Brigade iyi igizwe na Tanzaniya, Africa y’epfo ndetse na Malawi  ikaba ari nayo yarashe kandi igatsinsura ingabo za Kagame zari muri M23. Byarangiye General Ntaganda ageze i La Haye aho ashinja Kagame kuba ariwe wamuhaga amategeko.

Ibindi bihugu bijyanye na Angola ni Espagne,New Zealand, Malaysia na Venezuela naho ibindi bitanu bfite umwanua udahoraho ni Chad, Chile, Yorudaniya, Lithuania na Nigeria. Espagne izwiho kutavuga rumwe na Leta y’u Rwanda cyane cyane ku mateka y’ubwicanyi bwakozwe na FPR, gusa ku nyungu za politiki nta wahamya 100% ko iki gihugu cyashyigikira imyanzuro ijomba ibikwasi u Rwanda. Cyakora abakora diplomacy  bo muri opposition baramutse begereye ibi bihugu wasanga ibibazo byarushaho kumvikana neza no kubonerwa umuti ushimishije.

Umwanzuro:

Birashoboka cyane ko imyitwarire y’akanama k’umuryango w’abibumbye ku bibazo by’akarere k’ibiyaga bigari ishobora guhinduka mu gihe Angola izaba igezemo. Ikindi cyiyongeraho ni uko Angola ifite ijambo rikomeye muri SADC bikaba bishoboka ko imyumvire ya SADC ku bibazo by’akarere ari nayo izinjizwa na Angola muri ONU. Twe se nk’Abanyarwanda Angola tuyitezeho iki? Cyakora ndatekereza ko kizaba kivuguruzanya n’icyo twabonye mu gihe U Rwanda arirwo rwari rufite uyu mwanya. Tubitege amaso.

Chaste Gahunde